Download on the App StoreDescarcă

Gramatică · C1

Concordanța timpurilor

de Alessio · profesor de italiană pentru străini, master ITALS

O stradă cu copaci de-a lungul apei, cu mese sub copertine și o clopotniță în capăt · gramatică italiană C1
Știa că va deveni un clasic: proza e un ceas.

La C1, concordanța încetează să fie o listă de cazuri și devine un singur ceas: principala fixează punctul de observație, subordonata declară dacă faptul vine înainte, în același timp sau după. E valabil pentru indicativ și conjunctiv, iar proza clasicilor o dovedește pe fiecare pagină.

  • 7min lectură
  • 15min exerciții
  • C1nivel

Ce înveți

  • dice che, disse che
  • Cum funcționează concordanța timpurilor
  • Sistemul cu indicativul
  • Viitorul în trecut, ieri și azi
  • Vocabular: la letteratura

Italiana și româna față în față

Româna nu are reguli stricte de concordanță; italiana le are, iar la C1 trebuie să funcționeze automat. Cazul de urmărit e viitorul în trecut: disse che sarebbe partito, adică a spus că va pleca.

Ia pagina cu tine

Fișa acestui capitol în PDF imprimabil (tabelele în italiană): reguli, greșeli tipice și exercițiul cu soluții. E în cursul complet, sau o primești cu toate cele 61 de fișe într-o singură cumpărare. Pagina aceasta rămâne gratuită, cu tot cu exerciții.

Descarcă această fișă cu toate celelalte · 9 €

Cu cursul complet, toate cele 61 de fișe sunt deja incluse.

Linia timpului
trapassatopassato prossimopresentefuturoACUM

Trapassato spune ce se întâmplase deja înainte de alt fapt trecut.

25 de lecturi gradate și un dicționar de 4.000 de cuvinteApp Store★★★★★(29)de la Alessio, profesor din 2018Continuă în aplicație →

Vocabularul acestei pagini

Trage fiecare cuvânt italian pe definiția lui: pe telefon, atinge cuvântul și apoi caseta.

Sistemul cu indicativul

PrincipalaÎnainteÎn același timpDupă
dice cheha scritto / scrissescrivescriverà
disse cheaveva scrittoscrivevaavrebbe scritto

Sistemul cu conjunctivul

PrincipalaÎnainteÎn același timp / după
crede cheabbia scrittoscriva
credeva cheavesse scrittoscrivesse
Viitorul în trecut e mereu condiționalul trecut, niciodată condiționalul prezent: Manzoni sapeva che i Promessi sposi sarebbero diventati un classico. E căsuța din tabel la care cei care învață greșesc cel mai des.

Cu personajele din Logodnicii

FrazăMecanică
Renzo credeva che la giustizia fosse uguale per tutticredeva → contemporaneo → imperfetto
capì che don Abbondio aveva avuto pauracapì → anteriore → trapassato
Lucia sperava che tutto si sarebbe risoltosperava → posteriore → condizionale passato

Viitorul în trecut, ieri și azi

Când principala e la trecut, un fapt ulterior se spune cu condiționalul trecut: disse che sarebbe venuto, unde româna spune a spus că va veni, cu viitorul. Aici greșesc cel mai des vorbitorii de română. Italiana secolului al XIX-lea folosea adesea forma simplă: la Manzoni se mai citește sapeva che l’indomani sarebbe giorno di battaglia. Azi norma e una singură, condiționalul trecut, iar forma simplă sună învechit în această folosire.

În vorbirea de zi cu zi există și o scurtătură: imperfetto. Mi ha detto che veniva în loc de che sarebbe venuto e normal într-o conversație, mai puțin într-un raport scris sau la examen.

Când concordanța se relaxează

  • Adevărurile generale rămân la prezent: Galileo sostenne che la Terra gira intorno al Sole. Cu girava fraza nu e greșită, dar pare că între timp Pământul s-a oprit.
  • Un passato prossimo apropiat de prezent lasă subordonata liberă: mi ha detto che domani arriva (faptul e încă valabil) alături de mi ha detto che sarebbe arrivato (doar îl relatez).
  • Come se (ca și cum) cere mereu conjunctivul imperfect sau mai-mult-ca-perfect, oricare ar fi timpul principalei: parla come se fosse il capo, parlava come se avesse visto un fantasma.
  • Un condițional în principală cere conjunctivul imperfect: vorrei che tu venissi, niciodată vorrei che tu venga.

Cele mai frecvente greșeli

  • sapeva che il romanzo diventerà famoso → sapeva che il romanzo sarebbe diventato famoso (viitor în trecut)
  • credeva che l’autore è morto giovane → credeva che l’autore fosse morto giovane (conjunctiv mai mult ca perfect)
  • penso che Leopardi scrivesse questa poesia a vent’anni → penso che Leopardi abbia scritto questa poesia a vent’anni (anterior lui acum)
  • parla come se sia il capo → parla come se fosse il capo (come se cere conjunctivul imperfect sau mai-mult-ca-perfect)
  • disse che verrebbe il giorno dopo → disse che sarebbe venuto il giorno dopo (azi viitorul în trecut e condiționalul trecut)
  • vorrei che tu venga → vorrei che tu venissi (condițional în principală: conjunctiv imperfect)

Știai că…?

Concordanța timpurilor e ultimul hop înaintea italienei cu adevărat fluente, și nu pentru că formele ar fi grele: pentru că joacă trei axe deodată, adică timpul principalei, raportul dintre cele două fapte și modul impus de verbul principalei. Româna rezolvă totul lejer, cu contextul: a spus că vine, prezentul rămâne prezent. Italiana rezolvă cu morfologia: ha detto che veniva, ha detto che sarebbe venuto. Fiecare pas înapoi al principalei trage după el toată fraza, iar tocmai lejeritatea românei e motivul pentru care noi greșim aici mai des decât alții.

Concordanța în texte adevărate

Trei pasaje, două de Manzoni și unul de Svevo, în care se vede ceasul timpurilor la lucru.

«Domandò subito in fretta a sè stesso, se, tra i bravi e lui, ci fosse qualche uscita di strada, a destra o a sinistra; e gli sovvenne subito di no. Fece un rapido esame, se avesse peccato contro qualche potente, contro qualche vendicativo»

„Se întrebă repede dacă între bravi și el ar exista vreo ieșire de pe drum, la dreapta sau la stânga; și își aminti îndată că nu. Făcu în grabă un examen: păcătuise oare împotriva vreunui om puternic, împotriva vreunui răzbunător?”

În fața celor doi bravi, don Abbondio își pune două întrebări. Prima privește prezentul acelui moment (ci fosse, conjunctiv imperfect), a doua propriul trecut (avesse peccato, conjunctiv mai-mult-ca-perfect). E tabelul de mai sus, într-o scenă de frică.

Alessandro Manzoni, I promessi sposi, cap. I (ediția din 1840)
«Don Abbondio in vece non sapeva altro ancora se non che l’indomani sarebbe giorno di battaglia»

„Don Abbondio, în schimb, nu știa încă altceva decât că a doua zi avea să fie zi de bătălie”

Aici viitorul în trecut e un condițional simplu, cum se scria adesea în secolul al XIX-lea. Azi am spune sarebbe stato. Observă că româna folosește tocmai „avea să”, viitorul în trecut.

Alessandro Manzoni, I promessi sposi, cap. II (1840)
«Guardai le stelle con ammirazione come se le avessi conquistate da poco. Il giorno seguente, lontano dalla casa di salute, avrei cessato di fumare. Intanto in un caffè ancora aperto mi procurai delle buone sigarette […]»

„Privii stelele cu admirație, ca și cum abia le-aș fi cucerit. A doua zi, departe de clinică, aveam să mă las de fumat. Între timp, într-o cafenea încă deschisă, îmi procurai niște țigări bune […]”

Trei mecanisme în trei rânduri: come se cu conjunctivul mai-mult-ca-perfect, viitorul în trecut (avrei cessato) și passato remoto pentru ce face Zeno cu adevărat. Condiționalul trecut e timpul bunelor intenții; passato remoto, al țigărilor.

Italo Svevo, La coscienza di Zeno, capitolul „Il fumo” (1923)
O bibliotecă veche cu rafturi pline de cărți, un birou și o lampă aprinsă
Sapeva che quel romanzo sarebbe diventato un classico.

Exerciții

Cinci exerciții în ordinea dificultății. Ultimele reiau ce ai văzut deja.

  1. 01 Il posteriore nel passato

    Dopo un verbo al passato, il futuro diventa condizionale composto. Completa.

    1. Disse che (partire) il giorno dopo.
    2. Pensavo che (tu / arrivare) prima.
    3. Sapevamo che (loro / non venire) .
    4. Aveva promesso che ci (aiutare) .
    5. Speravo che la cosa (finire) presto.
    6. Era chiaro che (esserci) dei problemi.

  2. 02 Indicativo o congiuntivo, e quale

    Completa scegliendo il tempo esatto: presente, passato, imperfetto o trapassato del congiuntivo.

    1. Credo che ieri (lui / sbagliare) .
    2. Credevo che ieri (lui / sbagliare) .
    3. Dubito che ora (loro / capire) .
    4. Dubitavo che allora (loro / capire) .
    5. Mi sembra che (voi / già decidere) .
    6. Mi sembrava che (voi / già decidere) .

  3. 03 Nelle subordinate implicite

    Con lo stesso soggetto si usa l’infinito: semplice per la contemporaneità, composto per l’anteriorità. Completa.

    1. Credo di (sbagliare) adesso.
    2. Credo di (sbagliare) ieri.
    3. Pensava di (arrivare) in tempo.
    4. Pensava di (arrivare) troppo tardi.
    5. Sono contento di (vederti) .
    6. Sono contento di (vederti) ieri sera.

  4. 04 Il verbo reggente cambia tutto

    Riscrivi la frase mettendo il verbo principale al passato.

    1. Penso che sia stanco. →
    2. Credo che abbia finito. →
    3. Spero che venga domani. →
    4. Dice che ha capito. →
    5. Immagino che sia partita. →
    6. So che tornerà. →

  5. 05 La relazione al consiglio

    Completa rispettando la concordanza. Attenzione alle maiuscole: alcune lacune aprono la frase.

    Recapitulare B2: concordanza al congiuntivo · discorso indiretto

    1. Il presidente ha dichiarato che il bilancio (essere) già stato approvato.
    2. Nessuno immaginava che i costi (crescere) tanto nel semestre precedente.
    3. Si riteneva che l’anno successivo (esserci) un recupero.
    4. opportuno che il consiglio (deliberare) entro giugno. (essere, presente)
    5. Alcuni membri hanno chiesto che la questione (rinviare) alla seduta seguente.
    6. Si spera ora che la situazione (stabilizzarsi) entro l’autunno.

Acestea cinci sunt o mostră. Pe site sunt peste șapte sute, gratuite și fără cont. Alege următorul exercițiu →

Fiecare temă, o lume

În aplicația amo Italian, gramatica se exersează în parcursuri tematice cu vocabular specializat: il bar, i trasporti, il calcio, la moda, la burocrazia și încă șaptesprezece. Alege-ți lumea și gramatica vine de la sine, explicată și în română.

Jumătate din cursul A1 gratuit, fără cont

€5,83 pe lunăplanul anual

★★★★★(29)de la Alessio, profesor din 2018

Descarcă amo Italian pentru iPhone ↗︎

Caută amo Italian

O femeie care bate la mașină lângă fereastră, într-o fotografie veche alb-negru
Scriveva che la traduzione era quasi finita.

Mai încearcă o dată

Potrivește ceasul timpurilor:

  1. Il critico disse che il romanzo nella storia.
  2. Credevo che Calvino solo romanzi.
  3. Penso che Elsa Morante una delle voci più grandi del Novecento.
  4. Sapevamo che la traduzione anni di lavoro.
  5. Sperava che il suo libro anche all’estero.

Întrebări frecvente

„Speram să te văd”: e nevoie de concordanță?
Nu, dacă subiectul e același: speravo di vederti, cu di și infinitivul. Concordanța intră în joc doar când subiectele diferă: speravo che tu venissi. Româna folosește „să” în ambele cazuri („speram să te văd”, „speram să vii”), italiana alege între infinitiv și conjunctiv după subiect.
„Înainte să plece” la trecut: prima che parta?
Nu: prima che partisse. Și conjuncțiile cu conjunctiv respectă concordanța: l’ho salutato prima che partisse, gliel’ho detto perché lo sapesse, è uscito senza che nessuno lo vedesse. Româna păstrează „să plece” neschimbat; italiana îl trage în trecut odată cu principala.
Care e regula de bază?
Principala fixează punctul de plecare, iar subordonata arată dacă faptul e înainte, simultan sau după. Înainte: timp compus. Simultan: timp simplu. După: viitor, sau condițional trecut, dacă principala e la trecut. Întreabă-te mereu: când se petrece față de verbul principal?
Ce se schimbă când principala e la trecut?
Totul alunecă un pas înapoi: prezentul devine imperfetto, passato prossimo devine trapassato, viitorul devine condițional trecut. So che viene → sapevo che veniva; so che è venuto → sapevo che era venuto. E exact mecanismul pe care îl știi de la vorbirea indirectă, doar că aici lucrează în orice subordonată, nu numai după verbele de declarație.
De ce nu pot spune «pensavo che verrebbe»?
Pentru că viitorul văzut din trecut se redă cu condiționalul TRECUT: pensavo che sarebbe venuto. Româna zice «credeam că va veni» sau «credeam că ar veni», așa că mâna trage spre verrebbe, dar în italiană e greșeala care desparte nivelul bun de cel foarte bun. Memorează perechea: penso che verrà / pensavo che sarebbe venuto.
Regula e valabilă și la indicativ?
Da, dar indicativul e mai îngăduitor și iartă mici abateri: so che viene, sapevo che veniva. Strictețea adevărată e la conjunctiv, unde fiecare treaptă are forma ei și examinatorii chiar o ascultă: penso che venga, pensavo che venisse, pensavo che fosse già venuto, adică prezent, simultan în trecut, anterior în trecut.
Când am voie să nu aplic concordanța?
La adevărurile general valabile și la faptele încă adevărate: mi ha detto che la Terra gira, ha detto che Maria è incinta. Acolo prezentul poate rămâne prezent chiar după o principală la trecut: italiana premiază logica, nu aplicarea oarbă a schemei.
Se poate spune „mi ha detto che veniva”?
Da, în vorbire e cât se poate de normal: imperfetto ia locul condiționalului trecut ca viitor în trecut (mi ha detto che veniva înseamnă che sarebbe venuto). În scrisul îngrijit, într-un raport sau la examen, e mai bine forma completă: mi ha detto che sarebbe venuto.
Concordanța timpurilor (C1): Sistemul cu indicativulSistemul cu indicativul

Surse și metodă

Acest capitol este scris pornind de la practica de la clasă și urmează nivelul C1 din Cadrul european comun de referință. Pentru a citi mai departe:

Alessio
Scris și verificat de

Alessio

  • Master ITALS, Università Ca’ Foscari Venezia
  • Master în italiana ca limbă a doua, Università Giustino Fortunato (Benevento)
  • Predă din 2018 · 45 de recenzii
Mai multe despre Alessio →